Liliana Viţu, despre noile tactici ale Rusiei privind R. Moldova: "Vor veni persoane cu un background pro-european, care, da, va fi o operaţie sub steag fals"

Federaţia Rusă şi-ar fi schimbat tacticile de influenţă în Republica Moldova şi ar putea miza tot mai mult pe persoane cu profil aparent proeuropean, studii occidentale şi un discurs adaptat limbajului european, a declarat directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică şi Contracararea Dezinformării, Liliana Viţu, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit acesteia, ingerinţa externă nu s-a diminuat într-un an fără alegeri naţionale, ci, dimpotrivă, s-a intensificat, iar infrastructura folosită pentru manipularea spaţiului informaţional devine tot mai sofisticată şi mai interconectată regional.

„S-au schimbat tacticile. E clar că noi ne uităm ce face agresorul, dezvoltăm anumite instrumente de rezilienţă, dar nici ei nu dorm”, a punctat Liliana Viţu.

În prezent, accentul este pus tot mai mult pe construirea unei infrastructuri capabile să genereze comportament inautentic în mediul online – prin boţi, manipularea algoritmilor, utilizarea inteligenţei artificiale şi crearea unor reţele de influenceri şi micro-influenceri, a spus ea.

Una dintre schimbările anticipate de Liliana Viţu ţine de profilul persoanelor care ar putea fi folosite pentru promovarea unor mesaje favorabile intereselor Moscovei. În opinia acesteia, în locul unor figuri uşor de asociat cu anumite grupări politice sau interese proruse, ar putea apărea persoane cu o imagine publică diferită.

„Anticiparea mea este că se va merge pe feţe foarte decente”, a remarcat Viţu, adăugând că nu se va mai miza neapărat pe persoane a căror afiliere este uşor de identificat.

Întrebată dacă ar putea fi vorba despre oameni cu un „background mai curat”, Viţu a răspuns: „Un background pro-european, cu studii europene, care vor vorbi limbajul, în jargonul UE, care, da, va fi o operaţie sub steag fals”.

Şefa Centrului pentru Comunicare Strategică şi Contracararea Dezinformării a mai specificat că asemenea persoane ar putea dobândi vizibilitate într-un timp scurt dacă mesajele lor vor fi amplificate masiv pe reţelele sociale, invocând exemplul lui Călin Georgescu din România, care „nu era o figură extrem de cunoscută înainte de scrutinul prezidenţial”.

Viţu a mai subliniat şi rolul pe care îl pot avea TikTok, algoritmii şi reţelele de boţi în creşterea rapidă a vizibilităţii unui actor politic, punctând că „ne vom pomeni că algoritmul, boţii şi TikTok-ul ne aleg Parlamentul”.

De asemenea, ea a mai menţionat că reţelele de influenţă pe care instituţia le urmăreşte nu ar mai funcţiona exclusiv în interiorul Republicii Moldova, adăugând că, inclusiv în România, unele voci de extremă dreapta, deşi se declară unioniste, promovează naraţiuni ale Federaţiei Ruse.

Liliana Viţu descrie drept principala vulnerabilitate informaţională a Republicii Moldova caracterul asimetric al confruntării: pe de o parte, un stat democratic constrâns să opereze cu instrumente şi reguli democratice, iar, pe de altă parte, acţiuni de ingerinţă externă, pe care le atribuie Federaţiei Ruse, mai scrie sursa citată.

În contextul incidentelor tot mai frecvente cu drone care ajung în spaţiul aerian al Republicii Moldova, Liliana Viţu a punctat că autorităţile de la Chişinău, în primul rând, ar trebui să comunice „cât mai factologic” şi să ofere populaţiei informaţii concrete despre fiecare incident: când şi unde s-a produs, despre ce tip de dronă este vorba, ce încărcătură avea şi prin ce se deosebeşte de aparatele care ajungeau în apropierea sau pe teritoriul ţării în primii ani de război.

Potrivit directoarei Centrului pentru Comunicare Strategică şi Contracararea Dezinformării, dificultatea constă în găsirea unui echilibru între rapiditatea comunicării şi necesitatea verificării informaţiilor.

Autorităţile sunt presate să reacţioneze imediat după apariţia imaginilor sau mărturiilor în spaţiul public, dar, în acelaşi timp, trebuie să stabilească dacă o dronă a intrat într-adevăr în spaţiul aerian, unde a căzut şi ce pericol a reprezentat.

„Îmi pare o iresponsabilitate a Guvernului, a Ministerului, autorităţilor să nu-şi pună problema pregătirii măsurilor la nivel de autorităţi, dar şi a informării şi a explicaţiilor către cetăţeni a lucrurilor care se impun”, spune directoarea Centrului.

În acest context, autorităţile trebuie să găsească o formulă prin care să explice că „măsurile preventive nu înseamnă că Republica Moldova „se pregăteşte de război”, ci că statul trebuie să fie capabil să reacţioneze în cazul unei situaţii de criză”.