Reactoarele de la Cernavodă ar putea rămâne oprite până la jumătatea lui octombrie. Deficitul de energie, acoperit prin importuri

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Buşoi, a declarat joi seara, la Digi24, că reactoarele de la Cernavodă ar putea fi repornite abia către mijlocul lunii octombrie, în funcţie de evoluţia debitului Dunării, care în prezent este în scădere.

„La Cernavodă situaţia este în continuare rezervată. Avem prognoză pe următoarele 10 zile care arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în ţară şi un nivel al apei la Cernavodă pentru redeschiderea în siguranţă a celor două reactoare, pentru a avea apa necesară pentru pompele de răcire ale reactoarelor. Deci, în următoarele 10 zile […] nu întrevedem posibilitatea de a redeschide centrala de la Cernavodă. În luna septembrie sub nicio formă şi abia către mijlocul lunii octombrie, în funcţie de cum vor evolua prognozele. Avem chiar debit în scădere în următoarele zile”, a explicat Buşoi.

Întrebat cum poate compensa România pierderea producţiei de energie electrică de la Cernavodă, secretarul de stat a răspuns că, în mare parte, prin importuri.

„În mare parte prin importuri. Sigur că a fost foarte importantă şi funcţionarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia. Centralele pe gaz — OMV Brazi şi mai ales Iernutul vechi, plus toate celelalte mai mici — au mers la capacitate maximă. În timpul zilei am compensat din solar”, a declarat oficialul.

Eolianul a ajutat la reducerea importurilor

Buşoi a mai spus că, înainte de închiderea reactoarelor, în timpul zilei România avea o supraproducţie de energie solară, iar o parte din electricitate mergea către sud, spre Bulgaria, uneori la preţuri negative, pentru a reveni în ţară în orele de vârf.

„Acum nu a mai fost situaţia aceasta pentru că cei 1200–1300 în bandă au fost înlocuiţi de capacităţile pe solar şi am avut seri importante, chiar aseară, în care am avut 1200 de megawaţi în vârful cel mai înalt de eolian.

Eolianul, vântul, ne-a ajutat foarte mult să reducem importurile. Şi atunci când am avut în cursul serii o producţie importantă din eolian, importurile au fost sub 1500 de megawaţi pe partea de vârf. Când am avut foarte puţin eolian, am ajuns şi la 2500. Importurile au rămas însă principala sursă”, a explicat Cristian Buşoi.