Cum arată în acest moment sistemul energetic al României. Radiografia făcută de Ilie Bolojan

Premierul interimar Ilie Bolojan a ieşit vineri, într-o conferinţă de presă după şedinţa de Guvern, pentru a face o scurtă prezentare pe domeniul de maxim interes al acestei perioade: situaţia sistemului energetic.

Radiografia făcută de Bolojan

"Am finalizat şedinţa de Guvern din această săptămână. Sunt două domenii foarte importante pentru noi în această perioadă. Primul este legat de energie, al doilea este legat de fondurile europene, în principal componenta din PNRR, dar şi fondurile de coeziune. Voi vorbi despre aspectele care ţin de energie şi, domnul ministru Pîslaru, despre componenta de fonduri.

Aşa cum ştiţi, pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri a fost scos din producţie şi grupul doi de la Cernavodă. Prin urmare, cei 600 de megawaţi pe care îi pierdem din componenta de producţie urmează să fie înlocuiţi şi, împreună cu Dispecerul Energetic Naţional, am luat măsuri pentru a asigura funcţionarea normală, în condiţii de criză, a sistemului energetic. Acest deficit suplimentar urmează să fie acoperit din componenta de fotovoltaic şi eolian, din intrarea în producţie, începând de săptămâna viitoare, a grupului în rezervă de la Rovinari, ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri şi din uzinarea suplimentară de către hidrocentralele din România, gestionate de Hidroelectrica. Din toate datele pe care le avem, sistemul nu are probleme de funcţionare.

Folosesc acest prilej să le mulţumesc tuturor celor care au participat la aceste eforturi, inclusiv românilor care au consumat cu măsură energia electrică în perioada de seară şi tuturor celor care, prin sistemele de stocare pe care le gestionează, au injectat cantităţi importante de energie în orele în care consumul este mai mare.

În domeniul energetic, în afară de a răspunde la crize - ceea ce facem în această perioadă -, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiţii serioase şi, în general, printr-o atitudine predictibilă şi responsabilă. Iar ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei, ceea ce am sesizat, dacă vă aduceţi aminte, în toată această perioadă a mandatului de prim-ministru, este un efect al lipsei unei strategii pe care să o avem în acest domeniu în anii trecuţi, al lipsei de investiţii, al fugii de răspundere, al delăsării, dacă pot să spun aşa, în multe locuri, şi al unor politici de personal care nu au promovat competenţa şi rezultatele.

Iar pentru a corecta aceste lucruri, e nevoie de măsuri pe care le-am mai subliniat în intervenţiile de la acest pupitru, dar le voi mai puncta încă o dată, pentru că, pentru ca acestea să devină realitate, e nevoie de un pact politic, de o înţelegere politică care să fie menţinută cel puţin pe parcursul câtorva ani de zile, în aşa fel încât să vedem cu adevărat rezultate serioase.

Un element important este legat de producţia pe nuclear şi vedem ceea ce a însemnat să nu ai un debit de apă suficient la Cernavodă, care să asigure răcirea centralei. Deci, menţinerea în funcţiune a centralei de la Cernavodă şi dezvoltarea grupurilor 3 şi 4 este o direcţie strategică. Dar, pentru asta, e nevoie să punem în practică proiectul care are studiul de fezabilitate terminat de opt ani de zile, care are toate avizele obţinute, inclusiv cele de mediu - ca să fie lucrurile cât se poate de clare -, şi să aprobăm indicatorii tehnico-economici din 2024, care, printre alte obiective, urmăresc şi creşterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă, în aşa fel încât debitul actual să fie aproape dublat, pentru a asigura nu doar cantitatea de apă necesară pentru grupurile 1 şi 2, ci şi pentru 3 şi 4. Nu putem vorbi de proiectele 3 şi 4 dacă această lucrare nu este realizată.

În această dimineaţă, la ora 10:00, a fost prima şedinţă a acestui Comitet interministerial, format din experţi de la toate autorităţile implicate, care are ca obiectiv principal să verifice încă o dată acest proiect, care, subliniez, este gata, să verifice dacă datele pe care s-a bazat proiectarea sunt conforme cu cele de astăzi, pentru că au fost, deci, începute în urmă cu 10 ani de zile, şi, în condiţiile în care aceste date sunt fezabile, în condiţiile în care experţii confirmă că soluţiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, să actualizăm indicatorii tehnico-economici, să-i reaprobăm, aşa cum prevede legea, şi să demarăm cât mai repede posibil, prin Administraţia 'Dunărea de Jos', cu sediul de la Galaţi, prin Ministerul Transporturilor, care este instituţia care coordonează această regie, proiectarea şi execuţia, în aşa fel încât să putem realiza proiectul tehnic şi apoi să începem lucrările, pentru a avea apa nu prin improvizaţii pe care le putem sau nu le putem pune în practică, ci prin proiecte serioase.

Dar, pentru asta, înseamnă doi-trei ani de zile de lucru serios şi asta trebuie asigurat indiferent cine este premierul României, ministrul Transporturilor sau ministrul de Finanţe. Iar asigurarea finanţării acestei lucrări trebuie făcută din bugetul naţional. De ce? Pentru că Ministerul Transporturilor şi-a supracontractat cu aproximativ 300% proiectele pe care le are pe fonduri europene, deci, oricum am lua-o, diferenţă este asigurată în cea mai mare parte de la bugetul de stat. Această lucrare o consider strategică şi trebuie să o punem în practică cât mai repede posibil.

Al doilea element important este finalizarea investiţiilor strategice pentru producţia în bandă, cât mai repede posibil, şi susţinerea acestora. Sunt două investiţii importante, una de stat, una privată. E vorba de cele două centrale, de la Iernut şi de la Mintia. Am convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârşitul acestui an, această centrală de la Iernut să injecteze primele cantităţi de energie în Sistemul Energetic Naţional, iar centrala de la Mintia, privată, are un grafic de intrare în probe în perioada următoare, începând din luna septembrie, treptat-treptat, convenit cu cei doi furnizori importanţi: Transgaz, care asigură gazul, şi Transelectrica, care asigură livrarea din centrală a energiei către consumatori. Cele două centrale au o putere importantă, care, în producţie normală, va depăşi 1.500 de megawaţi şi, practic, reprezintă 20%, peste 20%, din energia necesară Sistemului Energetic Naţional.

Toate proiectele care ţin de centrale pe gaz, de asemenea, trebuie susţinute, în aşa fel încât, în orele de seară, atunci când ai nevoie de energie, să ai producători care pot intra în producţie; sau în perioada rece de iarnă, când sprijinul lor este vital.

O a treia direcţie importantă ţine de creşterea capacităţilor de stocare. Unul dintre lucrurile greşite pe care le-am făcut în aceşti ani este că n-am luat măsuri, atât prin reglementări, dar mai ales prin cofinanţări, prin politici de susţinere a creşterii capacităţilor de stocare din România, ministerele care au avut linii de finanţare — Ministerul Energiei, prin Fondul pentru Modernizare, Ministerul Mediului, prin Administraţia Fondului pentru Mediu, sau Ministerul Proiectelor Europene - susţinând, în general, producţia pe fotovoltaice sau pe eolian, dar neinsistând pe stocare.

Avem, deci, un deficit de stocare şi, în această perioadă, am luat măsuri ca două scheme pentru a susţine stocarea să intre în accesare. E vorba de schema pe care Ministerul Mediului o va definitiva săptămâna viitoare, prin AFM. Sunt la dispoziţie 80 de milioane de euro pentru a susţine stocarea. De asemenea, schema pe care am semnat-o la sfârşitul lunii trecute şi în această dimineaţă am aprobat ghidul de finanţare, iar proiectele se vor putea depune prin Fondul pentru Modernizare - aici având o sumă dublă la dispoziţie faţă de Ministerul Mediului, în aşa fel încât să se finanţeze exclusiv capacităţile de stocare. E adevărat că doar din 2027 încolo vom vedea rezultate, pentru că depunerea de proiecte, evaluarea şi implementarea lor nu se vor putea face de pe o zi pe alta.

De asemenea, discuţia pe care am avut-o în primăvară, legat de necesitatea de a creşte investiţiile companiilor de stat, se dovedeşte corectă şi solicitarea pe care Ministerul Energiei, în calitate de acţionar principal la Hidroelectrica, a făcut-o, ca în planul de investiţii, în următorii ani de zile, să figureze hibridizarea hidrocentralelor din România, adică montarea de capacităţi de stocare, pentru că au deja avizul de racordare aprobat, au capacităţi mai mari decât produc, pot să o facă imediat, iar faptul că această decizie a fost aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor garantează că managementul Hidroelectrica o va pune în practică în 2027 şi 2028 şi vom avea 1.500 de megawaţi de stocare, pe care, dacă i-am avea astăzi, i-am putea folosi în orele de seară.

De asemenea, urgentarea avizării şi punerii în funcţiune a tuturor instalaţiilor de stocare care sunt într-o fază avansată de realizare trebuie să rămână o prioritate, aşa cum a fost şi în această perioadă, în aşa fel încât tot ce se poate termina cât mai repede posibil să intre în funcţiune, să nu stea luni de zile în avizare între Transelectrica sau ceilalţi furnizori şi ANRE.

Un alt element important este să se modifice toate contractele de mandat la companiile strategice din energie, iar unul dintre indicatorii de bază să fie realizarea investiţiilor. Pentru că astăzi, din păcate, obiectivele de mandat nu sunt calate pe acest lucru, sunt mai mult pe profit sau pe alţi indicatori care nu sunt relevanţi pentru ceea ce înseamnă rezultate efective în Sistemul Energetic Naţional.

De ce este foarte important să se caleze pe componenta de investiţii? Până acum, aceste companii au făcut profituri mari, pentru că folosesc active care sunt, în principal, amortizate şi atunci, dacă din aceste profituri au câştigat şi conducerile prin indemnizaţiile variabile consistente, a câştigat şi bugetul de stat prin repartizarea profiturilor, nu a fost o direcţie de a realiza investiţii. Realizarea investiţiilor înseamnă creşterea capacităţilor de producţie pe energie, înseamnă o eficienţă mai mare a actualelor instalaţii prin modernizarea lor, dar cel mai mult înseamnă creşterea valorii acestor companii în viitor, pentru că o companie care nu-şi face investiţii, care nu ţine pasul cu ceea ce se întâmplă, îşi pierde treptat-treptat relevanţa în domeniul respectiv.

Dar, pentru asta, sigur, directorii trebuie să se concentreze pe investiţii, să facă licitaţii, să-şi asume răspunderea, să intre în discuţii serioase cu constructorii şi să-şi asume răspunderea pentru ducerea la îndeplinire, în termenele anunţate, a acestor proiecte de investiţii. Dacă nu vom face asta, nu vom avea o reacţie în acest sistem. Or, gândiţi-vă că trei, patru, cinci companii din domeniul energiei au efecte strategice în sistemul nostru energetic naţional şi, de modul în care acestea sunt administrate, de ţintele pe care le au managerii, vedem şi rezultatele acestor companii.

Un alt element important, care ţine tot de companii, înseamnă numirea pe baza de competenţe şi nu pe baza de clientelism politic sau de loialităţi politice. Şi, că ne place, că nu ne place, dacă ne uităm la CV-uri, la componenţa consiliilor de administraţie, comitete de supraveghere, vom vedea şi vom constata că componenta care este fundamentală, adică partea de competenţă şi de rezultate, a devenit secundară şi că au prevalat, în acest domeniu, celelalte criterii nesănătoase. Nu e o problemă că eşti susţinut politic, e o problemă să fii incompetent şi să nu înţelegi responsabilitatea pe care o ai când ajungi pe un astfel de post. Şi cred că toată lumea politică trebuie să înţeleagă că, în condiţiile în care vom avea oameni performanţi şi competenţi în boardurile acestor companii şi peste tot unde sunt domenii strategice, vom avea rezultate pe măsură şi vor avea de câştigat nu doar guvernările, ci, în primul rând, vor avea de câştigat cetăţenii ţării noastre.

Şi, în ultimul rând, un aspect foarte important este să facem modificări legislative şi să venim cu reglementări care să genereze comportamente sănătoase, să facă sistemul energetic mai eficient şi să reducă dezechilibrele şi volatilitatea din sistem. Gândiţi-vă că o componentă importantă din producţie este astăzi asigurată de prosumatori.

Avem 350.000 astăzi, dar dintre care doar o treime au instalaţie de stocare, iar numărul lor este în creştere foarte mare. Ca atare, avem o volatilitate foarte puternică, pentru că fotovoltaicul, ştiţi foarte bine, generează o producţie mare în orele de prânz şi o producţie redusă dimineaţa sau seara, când avem însă un consum energetic mare, ceea ce înseamnă volatilitate şi dezechilibre. Şi reglementările pe care trebuie să le adoptăm consider că trebuie să fie de natură a nu mai permite ca, în viitor, să instalezi instalaţii fotovoltaice şi să le injectezi în sistem fără să ai şi stocarea asigurată, în aşa fel încât dezechilibrele pe care le avem astăzi, care în anumite zone ale sistemului devin critice, să nu fie amplificate şi să nu creeze alte probleme în sistem.

De asemenea, e nevoie ca aceste baterii şi invertoarele aferente să intre într-o formulă de dispecerizare, care să permită furnizorilor şi operatorilor de energie să îşi folosească cât mai bine capacităţile, să aibă cheltuieli cât mai mici şi să nu socializeze costurile, pentru că asta înseamnă că orice cost care este generat de dezechilibre, într-o formă directă sau indirectă, se mută în facturile pe care cetăţenii le plătesc şi asta este o formă pentru a scădea valoarea facturii. Nu în ultimul rând, actualii prosumatori, cei care deţin panouri fotovoltaice, trebuie stimulaţi să-şi crească gradul de autoconsum, mai ales în orele de seară şi, de asemenea, trebuie susţinuţi, acolo unde este posibil, să-şi instaleze capacităţi de stocare.

Acestea sunt nişte elemente de bază pe care, dacă avem înţelepciunea să le susţinem consecvent în anii următori, începând de anul viitor, situaţia în sistemul energetic se va îmbunătăţi substanţial, pentru că vor intra capacităţi de producţie noi în funcţiune, pentru că vom reduce dezechilibrele prin creşterea capacităţilor de stocare, atât prin investiţii publice, cât şi prin investiţii private, iar printr-un management mai bun al marilor companii din sectorul energetic vom avea mai multă performanţă în sistem.

Acestea sunt elementele de bază ale unui pact pentru energie pe care, în această toamnă, după ce reîncepe sesiunea parlamentară, cred că trebuie să-l discutăm la modul serios. Şi acolo unde trebuie făcute modificări legislative, e mai puţin important cine le propune, cine îşi asumă paternitatea lor; important este să le avem puse în practică, să avem predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficienţă în sistem şi atunci vom avea, într-adevăr, energie fără crize şi un preţ cât mai bun pentru cetăţeni şi companii."

Întrebările presei

Reporter: Vă rog să ne spuneţi ce provocări şi probleme vă aşteptaţi să apară pentru sistemul energetic naţional în următoarele două săptămâni.

Ilie Bolojan: Aşa cum v-am spus, prognozele arată că vom avea în continuare puţine precipitaţii. Prin urmare, ne vom baza pe sursele pe care vi le-am prezentat. Am discutat şi în această dimineaţă cu cei de la Combinatul Oltenia legat de intrarea în producţie a rezervei pe care o avem acolo de săptămâna viitoare şi nu estimăm, conform datelor pe care le avem în momentul de faţă, să nu putem funcţiona în condiţii normale pe aceste componente care înseamnă suplinirea deficitului de producţie, inclusiv pe zona de importuri. Vă mulţumesc, vă rog.

Reporter: Referitor la proiectul Bala 2, v-aş întreba de ce finanţare are nevoie ţara noastră şi, de asemenea, a fost un proiect care a trecut de şedinţa de guvern, prin care nu se mai închide mina de grafit din Gorj. Când ar putea fi dată în exploatare? Există investitori interesaţi? Pentru că, pe surse, înţelegem că americanii, norvegienii, ar fi mai mulţi interesaţi de investiţii în zona aceea.

Ilie Bolojan: Da, în ceea ce priveşte hotărârea de guvern prin care nu se mai închide această mină, este o decizie care este propusă de Ministerul Economiei. Este un proiect de valorificare a resurselor pe care le avem din zona de minerale strategice şi cred că este o direcţie bună, iar Ministerul Economiei are ca mandat, împreună cu compania Salrom, care îl gestionează, să identifice parteneri, în aşa fel încât aceste resurse pe care le avem, nu doar cele de grafit, ci şi toate celelalte minerale rare, care au o valoare strategică certă în anii următori, să fie valorificate, în aşa fel încât să avem atât o implicare a României în aceste proiecte strategice, cât şi locuri de muncă şi valoare adăugată în România.

Reporter: Şi, referitor la Bala 2, care ar fi nevoia de finanţare?

Ilie Bolojan: Proiectul Bala 2 este un proiect care, aşa cum v-am spus, va fi finanţat din bugetul de stat...

Reporter: Şi există bani, domnule premier, în contextul în care trebuie să reducem deficitul?

Ilie Bolojan: Pentru proiectele strategice, poţi să găseşti 150-180 de milioane de euro, până în 200 de milioane de euro, în aşa fel încât să poţi discuta de proiectele de miliarde de euro de la Cernavodă. Nu poţi să discuţi de reactoarele 3 şi 4, care înseamnă miliarde de euro, fără sursa de răcire. Deci, aici e vorba de condiţionări şi consider că, din zecile de miliarde, gândiţi-vă că Ministerul Transporturilor are contracte semnate pe lucrări de peste 50 de miliarde de euro, pe toate domeniile. Asta înseamnă că până în 200 de milioane de euro, care înseamnă, totuşi, un procent destul de mic din această sumă, trebuie să găsim, în aşa fel încât - şi am discutat asta cu Ministerul de Finanţe - alocarea se va face, practic, începând de anul viitor. Găsim această finanţare să punem în practică acest proiect. Nu se poate altfel. Vă rog.

Reporter: Domnule premier, având în vedere oprirea celor două reactoare de la Cernavodă şi necesarul de import tot mai mare pe zi ce pierdem aceşti megawaţi, aţi făcut o estimare vizavi de costurile acestor importuri suplimentare şi care sunt acestea?

Ilie Bolojan: Există o dinamică în fiecare zi, pentru că ce se achiziţionează se achiziţionează la preţul zilnic. În condiţii normale, nu ar trebui să avem nişte influenţe care să se vadă într-o măsură semnificativă în costul facturilor. Dar aceste aspecte se vor vedea în lunile următoare, pe măsură ce furnizorii de energie, sigur, îşi fac coşul de cumpărături de energie din diferite surse şi ajung la preţul pe care îl vor solicita pentru aceste servicii.