Europa se confruntă cu pierderi economice tot mai mari din cauza caniculei şi secetei extreme

Canicula prelungită şi seceta persistentă generează costuri economice tot mai mari în Europa şi Marea Britanie. Agricultura, producţia de energie, transporturile şi productivitatea muncii sunt afectate pe măsură ce temperaturile rămân ridicate, iar rezervele de apă scad.

Marea Britanie traversează un an neobişnuit de secetos, început cu precipitaţii extrem de reduse în aprilie, urmate de valuri succesive de căldură în mai, iunie şi iulie. Agenţia de Mediu a identificat luna iulie drept cea mai secetoasă perioadă înregistrată vreodată, iar măsuri severe de combatere a secetei au fost introduse în jumătate din Marea Britanie şi în întregul teritoriu al Ţării Galilor, potrivit Yeni Safak.

Agricultura este unul dintre sectoarele cel mai grav afectate. Energy and Climate Intelligence Unit (ECIU) estimează că recolta din 2026 ar putea fi cea mai slabă din istoria Marii Britanii. Lipsa umidităţii din sol a afectat culturi precum grâul, orzul de primăvară şi ovăzul, iar producţia totală ar putea scădea cu aproximativ 2,5 milioane de tone.

Pierderile fermierilor britanici ar putea ajunge la 390 de milioane de lire sterline, în timp ce reducerea aprovizionării cu legume ar putea exercita presiuni suplimentare asupra preţurilor alimentelor.

Economia UE ar putea pierde sute de miliarde de euro

Efectele economice depăşesc cu mult sectorul agricol. Banca olandeză Triodos estimează că efectele combinate ale secetei şi căldurii extreme ar putea reduce PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 1%, echivalentul a circa 180 de miliarde de euro.

O asemenea scădere ar anula practic creşterea economică anticipată anterior pentru UE în 2026.

Productivitatea muncii ar reprezenta o parte importantă a pierderilor: reducerea randamentului angajaţilor provocată de temperaturile ridicate ar putea costa singură aproximativ 0,6% din economia UE. Agricultura şi industria alimentară, energia, logistica şi transporturile sunt, de asemenea, puternic afectate.

Europa Occidentală a înregistrat în iunie şi iulie o temperatură medie de 21,62°C, cea mai ridicată valoare înregistrată pentru aceste luni, potrivit serviciului european Copernicus. Solul s-a uscat, iar lipsa umidităţii poate amplifica la rândul ei temperaturile, creând un cerc vicios care face revenirea la condiţii normale mai dificilă.

Nivelurile scăzute ale râurilor afectează lanţurile industriale

Seceta prelungită afectează şi principalele căi navigabile ale Europei. Nivelul scăzut al Rinului, o arteră comercială esenţială pentru centrele industriale europene, limitează cantitatea de marfă pe care o pot transporta navele.

La Kaub, în Germania, nivelul apei este estimat să coboare la valori de o singură cifră, ceea ce provoacă îngrijorări privind transportul de mărfuri, navele de pasageri şi vasele de croazieră.

Capacitatea redusă a navelor înseamnă că sunt necesare mai multe curse pentru transportarea aceleiaşi cantităţi de bunuri, ceea ce creşte costurile pentru materiale industriale precum produse chimice, oţel, cărbune şi produse petroliere.

O criză similară a nivelului Rinului în 2018 a contribuit la reducerea creşterii economice a Germaniei cu 0,3 puncte procentuale pe parcursul a două trimestre, potrivit ING.

Şi bazinul Dunării se confruntă cu probleme. La Budapesta, nivelul apei a coborât la doar 10 centimetri, mult sub precedentul minim de 33 de centimetri înregistrat în 2018. Debitul redus afectează atât transportul fluvial, cât şi producţia de energie în Europa Centrală şi de Est.

Seceta afectează producţia de energie

Disponibilitatea redusă a apei perturbă atât producţia nucleară, cât şi pe cea hidroenergetică.

Centrala nucleară Paks din Ungaria, care produce în mod normal aproximativ 2.000 MW, a înregistrat o reducere a producţiei până la doar 240 MW.

În România, un reactor de la centrala nucleară Cernavodă a fost oprit după ce debitul Dunării a scăzut sub o treime din nivelul normal, în timp ce al doilea reactor a continuat să funcţioneze la capacitate redusă.

Şi cea mai mare centrală hidroelectrică din Serbia funcţionează la aproximativ o cincime din capacitatea obişnuită.

În acelaşi timp, cererea de electricitate a crescut deoarece gospodăriile şi companiile folosesc mai intens aparatele de aer condiţionat şi sistemele de răcire. Acest lucru a contribuit la creşterea preţurilor energiei peste nivelurile obişnuite pe mai multe pieţe europene.

Franţa extinde restricţiile privind consumul de apă

Franţa, cel mai mare producător agricol al Europei, se confruntă cu penurie de apă tot mai extinsă.

Autorităţile au introdus măsuri de monitorizare şi restricţii în 99 de zone administrative, dintre care aproximativ 67 se află în stare critică.

Restricţiile vizează irigaţiile, activităţile industriale şi consumul casnic de apă, demonstrând amploarea efectelor economice ale secetei.

Potrivit estimărilor citate, economia Franţei ar putea pierde până la 1,4 puncte procentuale din creştere din cauza căldurii extreme.