Lituania va săpa şanţuri de 20 de metri la graniţa cu Rusia şi Bielorusia

Lituania a decis să sape şanţuri la graniţa sa cu regiunea rusă Kaliningrad şi cu Bielorusia. Decizia a fost luată de Guvernul republicii, la propunerea Ministerului Apărării.

Potrivit planului, şanţurile vor avea o lăţime de 20 de metri, iar în anumite sectoare stabilite de conducerea armatei — de 150 de metri. Barierele urmează să fie săpate pornind de la traseul de patrulare, spre interiorul teritoriului ţării, potrivit The Moscow Times.

Pentru realizarea proiectului, Vilnius va cheltui aproximativ 50 de milioane de euro. Lucrările de creare a liniilor defensive ar urma să fie finalizate până în 2028.

În cadrul unei şedinţe a guvernului lituanian au fost aprobate şi măsuri pentru refacerea zonelor mlăştinoase până în 2030. Potrivit Guvernului, mlaştinile vor face teritoriul Lituaniei mai dificil de traversat pentru tehnica militară grea.

În plus, guvernul a decis să mărească numărul aşa-numitelor „parcuri de contramobilitate” - depozite şi platforme militare unde sunt păstrate obstacole inginereşti ce pot fi folosite pentru blocarea rapidă a drumurilor.

Este vorba despre obstacole antitanc de tip „arici”, aşa-numiţii „dinţi de dragon” — piramide din beton cu o greutate de 1,5 tone fiecare — sârmă ghimpată şi alte mijloace de apărare. În locul celor 27 de astfel de „parcuri” prevăzute iniţial, se intenţionează construirea a 50.

Anterior, autorităţile lituaniene au decis să amplaseze pe podurile din zonele de frontieră cu Rusia şi Bielorusia „structuri inginereşti pentru fixarea materialelor explozive”. Forţele armate ale ţării au explicat că distrugerea podurilor în cazul unei invazii ar contribui la blocarea deplasării forţelor militare ale adversarului.

De asemenea, Lituania s-a retras oficial din Convenţia de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal şi a anunţat că intenţionează să cheltuiască „sute de milioane de euro” pentru producerea acestora, în scopul apărării împotriva unei eventuale invazii.

La rândul său, Polonia a decis anterior să aloce 2,3 miliarde de euro pentru construirea de buncăre defensive, tranşee şi şanţuri de-a lungul graniţei cu Rusia şi Bielorusia.

Totodată, ţările baltice intenţionau, de asemenea, să construiască peste 1.000 de buncăre din beton, să amplaseze mine şi să instaleze sârmă ghimpată la frontiera estică, în cadrul unui proiect comun numit „Linia baltică de apărare”.

Estonia, la rândul său, intenţionează ca până în 2028 să deschidă o bază militară la graniţa cu Rusia, care va găzdui unităţi ale aliaţilor din NATO.