Polonia şi statele baltice se pregătesc pentru posibile acte de sabotaj ruseşti la baraje, conducte de gaze şi centrale electrice

Ţările de pe flancul estic al NATO au început să-şi pregătească infrastructura pentru o nouă etapă a războiului hibrid rusesc – provocări care ar putea implica utilizarea unor drone ucrainene.

Săptămâna trecută, Lituania a declarat că Moscova ia în calcul o astfel de operaţiune sub „steag fals”, în care drone ucrainene capturate ar putea fi folosite pentru a lovi obiective din ţările europene, potrivit The Moscow Times.

Polonia, Letonia şi Estonia au avertizat, de asemenea, cu privire la posibile acte de sabotaj menite să testeze reacţia NATO.

Din acest motiv, aceste ţări îşi consolidează măsurile de securitate în jurul barajelor, centralelor electrice şi infrastructurii de gaze, au declarat pentru Reuters oficiali de rang înalt, reprezentanţi ai serviciilor de informaţii şi ai unor companii din regiune.

De exemplu, compania poloneză de petrol şi gaze Orlen analizează rute alternative pentru importurile de gaze, în cazul în care cele tradiţionale ar fi blocate. Totodată, operatorul sistemului energetic şi armata poloneză au început, în luna iulie, să consolideze măsurile de securitate în jurul liniei de transport al energiei electrice care leagă Polonia de Ucraina.

Potrivit unui angajat al serviciului de informaţii dintr-una dintre ţările baltice, armata şi serviciile de securitate ruse pregătesc posibilitatea unei operaţiuni sub „steag fals”, fie în Rusia, fie în ţările baltice sau în Polonia. În cadrul acesteia ar urma să fie utilizate drone de fabricaţie ucraineană.

Moscova a acuzat anterior statele baltice că au pus la dispoziţia Ucrainei teritoriul lor pentru lansarea unor atacuri cu drone asupra unor obiective din Rusia. Acest lucru ar putea reprezenta o pregătire a terenului pentru eventuale atacuri ruseşti în regiune, consideră Wojciech Konończuk, directorul Centrului polonez pentru Studii Estice.

„Aprobarea” unei astfel de operaţiuni ar trebui să vină de la conducerea Rusiei, inclusiv de la Vladimir Putin.

Principală îngrijorare nu este atât legată de posibilele consecinţe ale unui asemenea atac terorist, cât de „haosul politic” pe care acesta l-ar putea provoca în conducerea NATO, în condiţiile în care membrii europeni ai alianţei şi Statele Unite ar trebui să decidă dacă să răspundă incidentului şi, dacă da, în ce fel, a explicat ofiţerul de informaţii.

Un alt oficial a precizat că mai multe avertismente transmise de „serviciile de informaţii ale aliaţilor” cu privire la acţiuni pe care Rusia le-ar planifica au avut un „impact enorm” în ţările baltice. Totuşi, atacurile ar putea avea loc „chiar astăzi” sau s-ar putea să nu aibă loc niciodată.