Senatul SUA a adoptat o lege privind „sancţiuni infernale” împotriva Rusiei

Vineri, Camera Superioară a Congresului SUA a adoptat, cu 86 de voturi pentru şi 11 împotrivă, legea privind „sancţiunile infernale” împotriva Rusiei, elaborată de senatorul Lindsey Graham, decedat în luna iulie.

Conform documentului, care trebuie acum aprobat de Camera Reprezentanţilor, după care va fi trimis spre semnare lui Donald Trump, SUA vor putea impune taxe vamale de până la 100% asupra celor mai mari cinci ţări importatoare de petrol şi gaze ruseşti, în cazul cărora ponderea resurselor energetice ruseşti în importuri depăşeşte 15% (în această categorie se încadrează India şi China). Aceleaşi taxe sunt prevăzute pentru ţările care ajută Rusia să ocolească sancţiunile. Exporturile ruseşti către SUA vor fi supuse unei taxe de 500%.

Conform legii, sancţiunile personale sunt impuse împotriva lui Vladimir Putin, a membrilor guvernului şi a conducerii forţelor de securitate. De asemenea, sancţiunile se extind asupra tuturor proiectelor ruseşti de GNL, a proiectelor energetice din Arctică, a „flotei fantomă”, a navelor utilizate pentru transbordarea în larg a petrolului, gazului şi cărbunelui, precum şi asupra persoanelor care vând petroliere Kremlinului.

În plus, sub incidenţa „sancţiunilor infernale” se află Banca Centrală a Federaţiei Ruse şi băncile de stat ruseşti de importanţă sistemică — „Sber”, VTB şi Gazprombank. Atât Putin, cât şi băncile de stat, precum şi Banca Centrală a Federaţiei Ruse au fost supuse sancţiunilor şi în trecut, însă acestea erau impuse prin decrete executive ale preşedintelui, reaminteşte Alexander Kolyandr, cercetător principal la Center for European Policy Analysis (CEPA), citat de Moscow Times. „Acum ele capătă rang de lege”, explică el. Asta înseamnă că, în cazul adoptării, numai Congresul va putea anula sancţiunile.

Înăsprirea sancţiunilor împotriva Băncii Centrale şi a băncilor de stat ar putea duce la întreruperea aprovizionării Rusiei cu numerar în dolari şi euro, consideră analistul Freedom Finance, Natalia Milchakova. „Pe piaţa internă ar putea apărea un deficit de valută în numerar, întrucât băncilor ruseşti le va fi practic imposibil să o achiziţioneze pe cale legală”, subliniază ea. „Acest lucru ar putea obliga Banca Centrală să impună restricţii asupra achiziţionării de dolari în numerar, iar dacă UE va introduce sancţiuni similare, aceste restricţii se vor aplica şi euro”.

În plus, sancţiunile pot limita serios capacitatea Băncii Centrale a Federaţiei Ruse şi a Ministerului Finanţelor de a efectua operaţiuni pe piaţa valutară, consideră Milchakova: „Băncii Centrale îi va fi mai greu să achiziţioneze yuani în formă electronică, întrucât o parte semnificativă a acestor achiziţii se efectuează încă în dolari. De asemenea, decontările cu exportatorii şi importatorii ruşi ale partenerilor străini se vor complica semnificativ”.