Blocaj total la negocieri: Sindicatele din educaţie "resping categoric" noua lege a salarizării unitare
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Naţională Sindicală „ALMA MATER” au anunţat, miercuri, că "resping categoric" propunerea privind salarizarea personalului din învăţământ, prezentată în data de 11 august.
Cele trei organizaţii sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de activitate învăţământ preuniversitar şi universitar acuză că propunerea "nu răspunde revendicărilor susţinute constant de către reprezentanţii salariaţilor şi nu asigură profesiei didactice locul cuvenit în viitoarea ierarhie salarială a sectorului public".
Ce au comunicat sindicaliştii
"În cadrul întâlnirii desfăşurate la Palatul Cotroceni au fost prezentate două materiale privind proiectul Legii salarizării.
Primul conţine o serie de modificări faţă de variantele anterioare, printre care acordarea, pentru dirigenţie, a unui spor de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referinţă de 4.100 de lei, în funcţie de numărul de elevi din clasă, precum şi modificarea modalităţii de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore. Pentru învăţământul superior au fost efectuate unele reechilibrări ale coeficienţilor din grilele anterioare în zona personalului didactic de predare şi s-a acceptat, pentru tutorat, acordarea unui spor de 10% din valoarea de referinţă de 4.100 de lei.
Cel de-al doilea propune o grilă de salarizare cu coeficienţi cuprinşi între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare şi 2,55, la gradaţia 0, pentru profesorul cu studii superioare, gradul didactic I şi peste 25 de ani vechime, grilă aplicabilă începând cu 1 septembrie 2028.
Pentru învăţământul superior grila de salarizare propune coeficienţi cuprinşi între 2,12 pentru asistentul universitar - cu vechime până la 3 ani şi 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime - la gradaţia 0, cu aplicare începând din 1 septembrie 2028. Discuţiile începute la Palatul Cotroceni au continuat la Ministerul Muncii, fără ca, în final, să fie identificată o soluţie pentru problema esenţială: grila de salarizare.
Deşi unele dintre corecţiile prezentate răspund parţial problemelor semnalate de către federaţiile sindicale, acestea nu schimbă problema de fond a proiectului: nivelul coeficienţilor de ierarhizare şi poziţionarea personalului didactic în noua grilă de salarizare. Susţinem în continuare o grilă de salarizare în care coeficienţii de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinşi între 2,10 şi 2,90. Numai astfel evoluţia în carieră, experienţa şi responsabilitatea profesională vor fi reflectate în mod real în salarizare, iar profesia didactică îşi va recăpăta atractivitatea.
Pentru învăţământul superior susţinem în continuare o grilă de salarizare în care coeficienţii de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinşi între 2,25 şi 4,05, valori care înglobează şi indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor.
Actualele constrângeri bugetare nu pot determina nivelul final al coeficienţilor şi, implicit, locul pe care educaţia îl va ocupa pentru anii următori în sistemul public de salarizare.
Cu atât mai greu de înţeles este această abordare cu cât, în urma grevei generale din anul 2023, Guvernul şi-a asumat public reaşezarea salarizării personalului din educaţie pe baze care să redea atractivitatea carierei didactice, iar în anul 2024, în cadrul procesului derulat la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanţii Băncii Mondiale, a fost elaborată o grilă construită pe principii de ierarhizare fundamental diferite comparativ cu grila propusă de către Guvernul Bolojan.
În lipsa asumării unei grile care să răspundă acestor principii, actualul proiect de Lege a salarizării nu va rezolva problemele salariale din educaţie, ci le va perpetua, afectând atât evoluţia profesională a actualilor salariaţi, cât şi capacitatea sistemului de învăţământ de a atrage şi de a menţine personal calificat.
Efectele măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 sunt deja vizibile în învăţământul preuniversitar: numărul cadrelor didactice necalificate a ajuns la aproximativ 6.300. Este un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat într-un sistem care se confruntă deja cu dificultăţi tot mai mari în atragerea şi în menţinerea personalului calificat. Într-un asemenea context, o nouă grilă care nu oferă o perspectivă salarială reală riscă să accentueze, nu să corecteze, această tendinţă.
Dacă Guvernul României nu îşi asumă o grilă care să reflecte în mod corect valoarea şi responsabilitatea muncii personalului din învăţământ, Parlamentul are obligaţia morală fie să adopte grilele propuse de sindicatele din educaţie, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan."
