Ce ne aşteaptă la iarnă în materie de preţuri la gaze şi electricitate?

România ar putea avea parte de o iarnă 2026-2027 mai dificilă pe piaţa gazelor decât sezonul rece precedent. Nu este vorba neapărat despre o nouă criză a gazelor, însă nivelul mai redus al gazelor stocate, atât în România, cât şi în Europa, precum şi evoluţia preţurilor internaţionale ar putea pune presiune suplimentară asupra pieţei şi, implicit, asupra facturilor la energie electrică.

Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), a declarat pentru Agerpres că există trei factori principali care ar putea face ca sezonul rece următor să fie mai tensionat decât cel din 2025-2026.

Primul este reprezentat de prognozele potrivit cărora iarna următoare ar putea fi mai grea decât cea precedentă. Al doilea îl reprezintă evoluţia preţurilor de pe pieţele internaţionale, în special de pe piaţa TTF, indicele de referinţă pentru gazele naturale, unde estimările indică niveluri mai ridicate decât în iarna trecută.

Al treilea factor este nivelul de înmagazinare a gazelor. Potrivit lui Chisăliţă, cantitatea de gaze stocată în prezent, atât la nivel mondial, cât şi în Europa, reprezintă o pondere mai mică decât în anii precedenţi.

„Toate aceste elemente ar putea duce la o iarnă mai grea decât ultima, respectiv un risc mai mare şi preţuri mai mari”, a explicat preşedintele AEI.

Facturile la electricitate ar putea creşte cu până la 20%

Presiunile de pe piaţa gazelor s-ar putea reflecta şi în preţul energiei electrice. Chisăliţă se aşteaptă ca furnizorii să transmită în perioada următoare noi oferte, iar acestea ar putea include costurile şi riscurile acumulate în ultimele luni.

El a explicat că, după liberalizarea pieţei de energie din august anul trecut, majoritatea contractelor au fost încheiate pentru o perioadă de un an. Furnizorii trebuie astfel să ţină cont, în noile oferte, de evoluţia costurilor din ultimele şase luni.

Una dintre probleme este reprezentată de preţul ridicat de pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU). România a avut, în ultimele şase luni, al doilea cel mai mare preţ mediu de pe PZU din Europa, după Italia.

La aceste costuri se adaugă efectele actualei crize din sistemul energetic, costuri suportate iniţial de furnizori şi care urmează să fie recuperate prin ofertele viitoare. În plus, situaţia îi poate determina pe furnizori să adopte o abordare mai prudentă şi să includă prime de risc pentru eventuale evoluţii nefavorabile.

Potrivit estimărilor AEI, preţurile din ofertele furnizorilor ar putea creşte cu procente cuprinse între 3-5% şi 20%, în funcţie de evoluţia pieţei în perioada august 2026 - iulie 2027.

Trei scenarii pentru următoarele 12 luni

Asociaţia Energia Inteligentă a analizat trei scenarii pentru perioada august 2026 - iulie 2027.

În scenariul optimist, creşterea preţurilor din ofertele furnizorilor ar fi de aproximativ 3-5%. Acest scenariu presupune o evoluţie relativ favorabilă a pieţei şi o perioadă dificilă, dar limitată, în care sistemul energetic să fie supus unor presiuni mai mari.

Un al doilea scenariu ia în calcul o perioadă de aproximativ trei săptămâni în care cererea de energie ar depăşi oferta, ceea ce ar duce la preţuri mai mari pe PZU şi la costuri suplimentare pentru echilibrarea sistemului.

În acest caz, estimează Chisăliţă, ofertele furnizorilor ar putea fi cu 10-15% mai mari decât preţul mediu actual.

Cel mai pesimist scenariu combină actuala criză energetică cu o situaţie în care depozitele de gaze nu ar ajunge suficient de bine umplute înaintea iernii.

În acest caz, oferta de gaze naturale ar fi mai redusă, iar preţurile ar creşte. Scumpirea gazelor s-ar putea transmite şi în preţul energiei electrice.

„Un al treilea scenariu pe care l-am analizat este cel care ia în considerare atât criza energetică din acest moment, o criză care din punctul nostru de vedere înseamnă trei săptămâni cu echilibrări la limită, preţuri mari pe energie electrică achiziţionată din import, dar şi o situaţie puţin discutată şi anume că vom avea depozite de gaze parţial umplute”, a explicat preşedintele AEI.

În acest scenariu, ofertele furnizorilor pentru perioada următoare ar putea fi cu 15-20% mai mari.

Astfel, potrivit AEI, România nu se află în mod inevitabil în faţa unei noi crize a gazelor, însă combinaţia dintre nivelul mai redus al stocurilor, evoluţia preţurilor internaţionale, condiţiile meteorologice şi vulnerabilităţile sistemului energetic poate transforma iarna 2026-2027 într-una mai dificilă şi mai scumpă pentru consumatori.