De România. Persoane decedate figurau în sistemul medical cu investigaţii

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, afirmă că sistemul sanitar pierde bani atât din cauza fraudelor, cât şi a unor mecanisme de finanţare ineficiente. Printre neregulile descoperite în urma controalelor se numără internări fictive şi servicii medicale raportate pentru pacienţi care decedaseră.

„Există două tipuri de cheltuieli nejustificate. Există, de-a dreptul, furturile, care reprezintă într-un sistem de asigurări sociale de sănătate un procent semnificativ, pe care în momentul de faţă nu îl ştim, dar literatura de specialitate spune că ar putea merge până la 5-10%”, a declarat Moldovan, preluat de Ziare.com, la Digi24.

Şeful CNAS susţine că spitalele sunt plătite sub costurile reale ale serviciilor medicale, iar diferenţele sunt acoperite prin mecanisme suplimentare, precum aşa-numitele „influenţe salariale”.

„Noi, astăzi, plătim prea puţin pentru serviciile pe care le prestează spitalele din România. Fie că vorbim de spitale publice, fie că vorbim de spitale private, de regulă, costurile sunt mult mai mici decât costurile reale”, a spus acesta.

Potrivit lui Moldovan, mecanismul creat pentru acoperirea majorărilor salariale a ajuns să finanţeze structuri fără o legătură directă cu volumul serviciilor medicale oferite.

„Acest tip de cheltuieli reprezintă o cheltuială pasivă, nu pentru activitatea spitalului, ci doar pentru că există un anumit număr de angajaţi într-un anumit spital, chiar dacă activitatea lor nu se regăseşte în serviciile pe care spitalul public le face”, a afirmat preşedintele CNAS.

Consultaţii raportate pentru pacienţi decedaţi

Controalele efectuate de CNAS au scos la iveală şi situaţii în care pacienţii figurau cu internări de cinci până la şapte zile, deşi nu ajunseseră în spital.

„Există, într-adevăr, consultaţii şi internări fictive, de-a dreptul, în sensul în care pacientul n-a călcat pe acolo”, a explicat Horaţiu Moldovan.

În alte cazuri, pacienţi vulnerabili erau programaţi automat pentru consultaţii şi investigaţii ulterioare, iar serviciile ajungeau să fie raportate în sistem chiar dacă nu mai avuseseră loc.

„De unde ne-am dat seama? Au uitat un amănunt, zic eu foarte important, să întrebe dacă pacienţii mai sunt în viaţă şi aşa i-am descoperit”, a spus Moldovan.

Întrebat dacă persoane decedate apăreau în continuare în sistem cu investigaţii medicale, preşedintele CNAS a răspuns: „Exact, acesta este doar un exemplu”.

Moldovan a criticat şi modul în care sunt stabilite preţurile medicamentelor şi criteriile de includere a acestora pe listele de medicamente compensate.

„Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este un actor pasiv care trebuie să plătească ceea ce decid aceste două instituţii. Nu este normal”, a concluzionat preşedintele CNAS.