Expertă în energie demontează "miturile" autohtone vehiculate împotriva panourilor fotovoltaice
Suntem de nişte decenii deja în faţa marii dileme circulare "nu putem să ne luăm maşină că avem o căruţă-n garaj, am nevoie de căruţă când trebuie să merg de urgenţă undeva că n-am pus nimic în loc", a atras atenţia experta în energie Ana Otilia Nuţu, reprezentantă Expert Forum.
Experta a demontat o serie de argumente aplicate consecvent în România împotriva construcţiei de regenerabile:
- "Dacă pun panouri, unde se mai face agricultură?"
Exhibit A, panouri peste o vie în sudul Franţei. Panourile se rotesc pentru a asigura lumină optimă pentru vie să nu fie arsă de soare, în cazul unei grindini se poziţionează orizontal şi protejează via. Se pot pune panouri şi peste pomi fructiferi, e plină Sicilia, de exemplu.
În alte ţări, se acoperă păşuni pe care pasc oi, mai pot sta şi ele la umbră pe caniculă. Da, da, n-o să credeţi, panourile solare rezistă bine la grindină, în principiu ţin la grindină de dimensiunea unei mingi de golf la viteză de 25 m/s.
Apropo, în România de câţiva ani e o reală problemă cu producţia de vin din cauza de grindină din ce în ce mai frecventă şi din cauza de căldură extremă şi soare prea puternic. În loc de asta, la noi merge doar cu "scoaterea terenului din circuit agricol", cu mult cântec şi despletire patriotardă. Probabil dacă şi-ar pune cramele panouri peste vie li s-ar zice că nu mai produc vin.
- "ce fac cu hidro în caz de secetă, să construiesc oare noi hidrocentrale pe râuleţe şi pârâiaşe?"
Exhibit B, panouri flotante pe lacurile de acumulare, cu baterii. Câştig triplu: produc şi vând mai multă energie (dacă nu-i soare, poate plouă), panourile funcţionează mai eficient că apa le ţine mai reci, se evaporă mai puţină apă din lacul de acumulare. Ba chiar şi apa e mai bună pentru peşte, că se încălzeşte mai puţin şi nu mai sunt atâtea alge.
Nu-i SF, chiar Hidroelectrica are un proiect - întâi un pilot (proiectul "Nufărul"), pe care apoi l-ar extinde pe toate lacurile de acumulare de pe Olt, dar se mişcă precum ochiul mortului. De un an de zile, "pilotul" e în aceeaşi fază, aşteaptă nişte hârtii de pe la ANRE.
- "unde naiba să mai montez panouri în oraşe".
Exhibit C, panouri peste parcările de la supermarketuri şi staţii de încărcare pentru maşini electrice. E un program în Franţa taman pe aşa ceva. Câştig triplu: maşinile nu se mai coc în soare şi nu se topeşte cumpărătorul; maşina se încarcă până când îşi face omul cumpărăturile; pot să fac un ban rapid pentru "plinul" maşinii sau să folosesc energia chiar pentru supermarket, lumină, frigidere.
Asta probabil ar necesita un ajutor în bani, dar pentru proiecte de genul ăsta aveam de fapt AFM şi Fondul de Modernizare finanţate din "schema cu certificate de dioxid de carbon" mult hulită în România. Nu pentru "Rabla", când în acelaşi timp se cumpără la greu de-afară hârburi la mână a doua şi poluarea din transport rutier rămâne tot acolo unde era şi înainte.
- "o mulţime de alte terenuri mai trebuie expropriate / vândute / achiziţionate pentru atâtea panouri".
Exhibit D, panouri între şinele de cale ferată, se face acum aşa ceva în Elveţia. Terenul ăla e al statului, l-ar putea folosi chiar el, uite, taman la companiile de stat de care ţinem cu dinţii să nu moară. Bine, la noi nici calea ferată nu-i electrificată decât vreo 30%, ca acum 40 de ani...
