“Revoluţie” în domeniul securităţii: Germania aprobă relaxarea restricţiilor impuse serviciilor de informaţii
Guvernul german a aprobat un proiect de lege menit să elimine o mare parte dintre restricţiile impuse serviciilor sale de informaţii în perioada postbelică, în timp ce ţara se confruntă cu două atacuri produse într-o singură lună, care au scos la iveală breşe serioase de securitate.
Modificările controversate, care trebuie încă aprobate de Parlament, corespund în mare măsură unei liste de solicitări formulate de serviciile de informaţii externe şi interne, care s-au plâns de mult timp că Germania rămâne în urma aliaţilor şi adversarilor săi, potrivit The Guardian.
„Ne transformăm serviciile de informaţii în adevărate servicii secrete”, a declarat ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, pentru ziarul Bild, care a descris reforma drept o „revoluţie” în domeniul securităţii şi un moment „istoric”.
El a spus: „Este timpul să ne poziţionăm pentru a fi competitivi şi pe picior de egalitate cu serviciile partenere din întreaga lume. Pentru aceasta sunt necesare capacităţi operaţionale şi competenţe active pentru a combate mai eficient terorismul de stat modern şi grupările extremiste”.
Un atac mortal cu maşina, produs la sfârşitul lunii iulie în timpul uriaşei parade anuale Pride de la Berlin şi comis de un islamist născut în Germania, cunoscut autorităţilor, a fost urmat săptămâna trecută de descoperirea unei drone încărcate cu explozibili în apropierea unui avion cargo ucrainean pe aeroportul din Leipzig, un important centru pentru transporturi militare.
Guvernul de coaliţie de centru-dreapta şi centru-stânga condus de Friedrich Merz, care se confruntă cu o popularitate scăzută, este supus presiunii de a demonstra că poate moderniza sistemul de securitate pentru a proteja cetăţenii, menţinând în acelaşi timp drepturile şi principiile prevăzute de Legea fundamentală a Germaniei.
Reforma serviciilor de informaţii este pregătită de mai multe luni şi a fost ajustată în repetate rânduri înainte de a fi prezentată Cabinetului miercuri.
BND va primi competenţe extinse
Serviciul federal german de informaţii externe (BND), care împlineşte 70 de ani în acest an şi este condus de fostul ambasador al Germaniei în Ucraina, Martin Jager, va primi noi competenţe pentru a contracara ameninţările emergente din partea unor actori statali precum Rusia şi China, cu mai puţine restricţii şi cu ajutorul inteligenţei artificiale.
Autorităţile germane susţin că nivelul ameninţării a crescut puternic după invazia rusă pe scară largă asupra Ucrainei în 2022, agenţi asociaţi Moscovei fiind acuzaţi că au desfăşurat în mod repetat operaţiuni de sabotaj, spionaj şi atacuri informatice împotriva infrastructurii critice şi a producătorilor de echipamente militare.
Jager a declarat că Germania trebuie să fie capabilă să le demonstreze adversarilor „că suntem în măsură să facem lucruri similare, astfel încât şi cealaltă parte să simtă consecinţele”.
Până acum, BND a avut în principal un rol defensiv, funcţionând în mare măsură ca un depozitar de informaţii, cu puţine competenţe operaţionale.
Potrivit proiectului de lege, care are peste 700 de pagini, agenţii germani vor avea permisiunea de a manipula sau şterge date în cadrul unor atacuri cibernetice de tip „hack-back”.
Printre celelalte opţiuni se numără modificarea instrucţiunilor privind fabricarea armelor sau sabotarea acestora astfel încât să devină inutilizabile în timpul procesului de producţie.
Plăţile digitale către agenţi străini de nivel inferior, recrutaţi ocazional pentru anumite operaţiuni, ar putea fi blocate pentru a împiedica desfăşurarea unor atacuri.
Folosirea forţei de către personalul serviciilor de informaţii în străinătate va rămâne interzisă, menţinând Germania mult în afara modelului operaţional al unor servicii precum CIA, Mossad sau DGSE. Totuşi, agenţii vor putea purta arme pentru autoapărare mai frecvent, fără să aibă nevoie de o autorizaţie explicită.
Mai mult acces la date şi supraveghere
Legea, pe care guvernul speră să o introducă până la 1 ianuarie 2027, ar relaxa regulile privind protecţia datelor.
BND şi serviciul german de securitate internă, Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV), ar primi libertatea de a colecta, stoca şi analiza mai multe informaţii şi pentru perioade mai lungi, cu ajutorul inteligenţei artificiale.
De asemenea, ar deveni mai uşor de obţinut autorizaţii pentru percheziţii online şi supravegherea locuinţelor suspecţilor de infracţiuni.
În acelaşi timp, Germania va consolida controlul asupra BND şi BfV prin intermediul unui consiliu independent, pe lângă competenţele deja acordate comisiei parlamentare de control al serviciilor de informaţii.
Deşi reformele sunt considerate în general necesare şi întârziate, unii politicieni au avertizat asupra riscului de depăşire a limitelor.
Comisarul federal pentru protecţia datelor, Louisa Specht-Riemenschneider, a declarat că instituţia sa va pierde competenţe de supraveghere asupra BND şi a criticat extinderea accesului la imaginile de pe camerele de supraveghere din spaţiile publice, atât în Germania, cât şi în străinătate.
Konstantin von Notz, purtătorul de cuvânt al Verzilor din opoziţie pentru controlul serviciilor de informaţii, a calificat modificările drept „urgent necesare” şi a spus că susţine „competenţe mai puternice” pentru BND. Totuşi, el a afirmat că proiectul de lege „depăşeşte limita”.
El a criticat în special competenţele acordate BfV, despre care a spus că sunt „greu de conciliat” cu principiul separării dintre serviciile de informaţii şi poliţie — o lecţie desprinsă din cele mai întunecate capitole ale istoriei Germaniei.
Legislaţia ar putea fi contestată în instanţă de criticii săi.
Pe fondul creşterii incertitudinii geopolitice şi al îndoielilor privind rolul SUA ca garant al securităţii Germaniei, ţara se află şi într-un amplu proces de reînarmare. Friedrich Merz a preluat funcţia de cancelar anul trecut, promiţând să transforme forţele armate germane, Bundeswehr, în „cea mai puternică armată convenţională din Europa”.
