Moody’s menţine ratingul României. Nu ne-a retrogradat la Junk, dar suntem pe aproape

Moody’s menţine ratingul României la Baa3, dar păstrează perspectiva negativă. Agenţia avertizează asupra riscurilor politice şi fiscale

Moody’s a menţinut vineri ratingul atribuit României la „Baa3”, cu perspectivă negativă, potrivit unui comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

„Moody’s Ratings a confirmat astăzi ratingurile pe termen lung ale Guvernului României, precum şi ratingurile pentru datoriile senior negarantate, la nivelul Baa3. (...) Perspectiva (outlook) rămâne negativă”, se arată în comunicatul citat de Agerpres.

Potrivit agenţiei, menţinerea perspectivei negative reflectă riscurile semnificative de implementare asociate programului ambiţios de consolidare fiscală al României, în pofida progreselor iniţiale înregistrate în reducerea deficitului.

Condiţiile politice au devenit mai dificile după adoptarea, în luna mai, a unei moţiuni de cenzură împotriva fostului premier. Fragmentarea politică a întârziat formarea unui nou guvern, deşi Moody’s se aşteaptă ca o nouă administraţie să îşi preia atribuţiile după vacanţa de vară.

„Acest fundal politic fragmentat sporeşte riscul ca această consolidare fiscală să piardă din impuls. Următoarele luni vor fi importante în evaluarea capacităţii României de a menţine sprijinul politic pentru o ajustare fiscală prelungită şi pentru a implementa măsuri structurale care vor sprijini stabilizarea datoriei şi îmbunătăţi accesibilitatea datoriei în timp”, subliniază agenţia.

Progresele în reducerea deficitului au fost mai rapide decât anticipa Moody’s

Confirmarea ratingului „Baa3” reflectă progresele iniţiale realizate în cadrul programului de consolidare fiscală al Guvernului, care au contribuit la încetinirea creşterii datoriei guvernamentale şi a poverii dobânzilor.

Totodată, ratingul României este susţinut de integrarea ţării în Uniunea Europeană, care are ratingul „Aaa”, cu perspectivă stabilă, precum şi de cadrul instituţional care sprijină credibilitatea politicilor şi asigură accesul la finanţarea europeană.

Moody’s menţionează, de asemenea, potenţialul solid de creştere al economiei româneşti şi nivelul relativ ridicat al avuţiei comparativ cu ţările din aceeaşi categorie de rating.

În acelaşi timp, profilul de credit al României este afectat de vulnerabilitatea ridicată la riscul de eveniment. Aceasta este determinată, pe lângă situaţia politică internă dificilă, în principal de expunerea ridicată la riscurile geopolitice, în contextul proximităţii războiului din Ucraina, precum şi de deficitele structurale ridicate de cont curent.

Plafonul de ţară al României pe termen lung, atât în valută, cât şi în moneda locală, a rămas nemodificat la „A2”.

Potrivit Moody’s, consolidarea fiscală a României a redus deficitul ceva mai rapid decât anticipa agenţia atunci când a menţinut perspectiva negativă asociată ratingului „Baa3”, în septembrie 2025.

Cu toate acestea, perspectiva negativă rămâne justificată, întrucât Guvernul se confruntă în continuare cu riscuri politice şi de implementare semnificative în ceea ce priveşte menţinerea unei ajustări fiscale ample, pe mai mulţi ani. O astfel de ajustare este necesară pentru a ţine sub control deteriorarea accesibilităţii datoriei şi pentru a stabiliza dinamica acesteia.

Povara dobânzilor va continua să crească

În pofida reducerii deficitului ceva mai rapid decât era anticipat, Moody’s estimează că povara dobânzilor României va continua să crească în următorii ani, pe fondul necesarului ridicat de finanţare şi al ponderii importante a finanţării de pe pieţe.

Agenţia estimează că necesarul de finanţare se va situa, în medie, la aproximativ 12% din PIB în perioada 2026-2028, în timp ce randamentul mediu al datoriei României a crescut semnificativ în ultimii doi ani.

Moody’s anticipează că cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 3,3% din PIB în 2028, faţă de 2,8% în 2025 şi 2% în 2023.

Condiţiile preferenţiale ale împrumuturilor SAFE şi ale Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă (RRF) contribuie la limitarea creşterii poverii datoriei, dar nu împiedică majorarea acesteia.

Costurile de împrumut ale României rămân sensibile la evoluţiile fiscale şi politice. Implementarea cu succes a consolidării fiscale şi demonstrarea continuităţii politicilor ar putea crea un mediu de finanţare mai favorabil decât cel evaluat în prezent de Moody’s, limitând astfel deteriorarea accesibilităţii datoriei.

Ca urmare a deficitelor primare încă ridicate şi a creşterii costurilor cu dobânzile, agenţia se aşteaptă ca povara datoriei să continue să crească, deşi într-un ritm mai lent decât anticipa la precedenta evaluare.

Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la 64,5% din PIB în 2028, de la 59,3% din PIB în 2025, urmând ca reducerea graduală a deficitelor să stabilizeze povara datoriei la aproximativ 66% din PIB până la finalul acestui deceniu. Agenţia subliniază însă că această estimare este afectată de un grad major de incertitudine.

Moody’s estimează un deficit de 5,8% din PIB în 2026

„Confirmarea ratingurilor României Baa3 reflectă consolidarea fiscală obţinută în 2025 şi 2026, care a încetinit creşterea datoriei ţării şi povara dobânzilor. După performanţe peste aşteptări în 2025, în primul semestru din 2026 eforturile Guvernului de consolidare fiscală au depăşit din nou în mod semnificativ aşteptările noastre anterioare (şi propriile lui obiective)”, se mai precizează în comunicat.

Moody’s estimează că România va înregistra în acest an un deficit de 5,8% din PIB, pe fondul ţinerii sub control a cheltuielilor şi al majorării veniturilor, în pofida condiţiilor macroeconomice dificile.

Ce ar putea determina schimbarea perspectivei

Agenţia consideră puţin probabilă o îmbunătăţire a ratingului României în condiţiile actualei perspective negative.

Perspectiva ar putea reveni la „stabilă” dacă va deveni clar că există în continuare un consens politic în favoarea implementării şi menţinerii unui efort fiscal considerabil şi după 2026, care să permită controlarea structurală a creşterii cheltuielilor şi majorarea veniturilor.

Potrivit Moody’s, combinaţia dintre sprijinul politic şi modificările fiscale structurale ar spori încrederea în continuitatea politicilor, ar îmbunătăţi încrederea pieţelor şi ar reduce costurile de finanţare, limitând astfel deteriorarea accesibilităţii datoriei.

Printre semnele care ar putea demonstra existenţa acestui sprijin se numără adoptarea, până la finalul lui 2026, a bugetului pentru 2027, care să prevadă reducerea deficitului, precum şi adoptarea legii salarizării sectorului public, astfel încât cheltuielile cu salariile din sectorul public să fie stabilizate şi ulterior reduse.

Riscurile care ar putea duce la retrogradare

Presiunile asupra ratingului vin în principal din mediul politic şi de elaborare a politicilor, despre care Moody’s consideră că este puţin probabil să fie favorabil susţinerii unui efort bugetar amplu pe parcursul mai multor ani.

O astfel de evoluţie ar pune costurile cu dobânzile şi povara datoriei României pe o traiectorie ascendentă constantă, anulând efectele pozitive ale reducerii deficitului observate în 2025 şi 2026.

De asemenea, o inversare a reformelor realizate în ultimii ani ar pune presiune în sens negativ asupra ratingului.

O creştere semnificativă a riscului geopolitic în urma războiului din Ucraina sau intensificarea presiunilor asupra finanţării deficitului de cont curent ridicat al României ar reprezenta, de asemenea, factori negativi pentru rating.

În prezent, toate cele trei mari agenţii internaţionale de evaluare financiară — S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch — menţin perspectiva „negativă” asociată ratingului suveran al României. Astfel, România rămâne la un pas de pierderea calificativului din categoria „investment grade” şi revenirea în categoria „junk”.